Analiză : Maia Sandu retrage cetățenia unor separatiști

dw.com · Feb 26, 2026 · Collected from GDELT

Full Article

Este al treilea grup de indivizi care deservesc Rusia și regimul separatist din Transnistria cărora președinta Maia Sandu le retrage cetățenia în ultimele șapte luni. Retragerea cetățeniei nu-i lipsește însă de răspundere penală pentru trădare de patrie și uzurparea puterii pe o parte a teritoriului național. Instrument de descurajare a grupării separatiste Conform decretului Maiei Sandu, de cetățenia Republicii Moldova au fost lipsiți: Igor Buga, pretins „deputat” în așa-zisul „soviet suprem” (parlament) de la Tiraspol. A luptat de partea separatiștilor, contra Moldovei, în războiul de la Nistru din 1992. Stanislav Casap, fost „vicepreședinte al guvernului” transnistrean, fost „ministru al finanțelor” și fost „președinte” al „comisiei electorale” din Transnistria. Vadim Cravciuc, pretins „deputat” și el participant la războiul din 1992 de partea separatiștilor. Elena Gorodețcaia, a condus așa-numita „comisie electorală centrală” și este un fel de coordonator al secțiilor de votare din Transnistria (considerate ilegale de Chișinău) în timpul alegerilor din Rusia. Victor Guzun, ex-„deputat” transnistrean, un promotor al narațiunii, potrivit căreia Chișinăul ar amenința „viața și bunăstarea” locuitorilor regiunii transnistrene. Vladislav Juc, „prim-adjunct” al „ministrului justiției”. Coordonează „serviciul de executare a pedepselor”. Oleg Leontiev, „deputat”. În cadrul grupării separatiste este responsabil de agricultură, industrie, transport, construcții și resurse naturale. Vadim Levițkii, „deputat”, membru al „comitetului pentru politică economică, buget și finanțe”. Conduce „Tirotex-Energo”, o stație care asigură cu energie întreprinderile holdingului „Sheriff” – firmă a oligarhului și ofițerului FSB, Viktor Gușan, care controlează 98% din activitățile economice din Transnistria. Ruslan Mova, fost „ministru de interne” al Transnistriei. Numele său este asociat cu operațiuni de răpire de persoane, inclusiv de pe malul drept al Nistrului (Chișinău). Coincidență sau nu, dar decretul de lipsire de cetățenie moldovenească a celor nouă persoane cu funcții de decizie în cadrul entităților neconstituționale de la Tiraspol a fost emis cu o zi înainte ca, în Transnistria, la Oficiul Misiunii OSCE, să aibă loc o nouă rundă de negocieri în formatul 1+1 (doar negociatorii șefi din partea Chișinăului și Tiraspolului). Din partea Chișinăului, la negocieri va participa joi, 26 februarie, noul vicepremier pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, iar din partea Tiraspolului - pretinsul „ministru de externe” al Transnistriei, Vitalii Ignatiev, care este și cetățean ucrainean și este anunțat în căutare de serviciile de securitate de la Kiev „pentru colaborare cu statul agresor”. Tiraspolul, dependent sută la sută de Chișinău Prin retragerea cetățeniei celor nouă exponenți separatiști, Maia Sandu ar încerca să pună presiune pe capii regimului transnistrean, dependenți acum 100% de Chișinău și de cetățenia moldovenească după ce Ucraina a închis, în februarie 2022, în totalitate segmentul transnistrean al frontierei. O altă țintă a decretului de miercuri al Maiei Sandu ar fi să descurajeze localnicii din regiunea transnistreană de a se mai înrola în armata rusă care staționează ilegal în Transnistria. Rusia nu mai poate efectua rotația militarilor săi din Transnistria încă din 2014 (când Rusia a anexat Crimeea), Chișinăul și Kievul blocând orice mișcare a trupelor ruse izolate și îmbătrânite în regiunea transnistreană. În al treilea rând, apariția acestui decret în ajunul negocierilor 1+1 oferă negociatorului din partea Chișinăului instrumente suplimentare de presiune. Primul decret prin care Maia Sandu a retras cetățenia mai multor persoane care s-au înrolat benevol în structuri militare ruse (GOTR, format din 1500 de militari angajați din rândul localnicilor cu cetățenie rusă, este succesoarea Armatei a 14-a sovietice) dislocate ilegal în Transnistria a fost semnat în iulie 2025. Cinci bărbați au rămas atunci fără cetățenie moldovenească. Al doilea decret similar a fost semnat la sfârșitul lunii noiembrie 2025. Fără cetățenie au rămas atunci: Oleg Boț, Vladimir Coblai, Pavel Morozov, Vladimir Osipenco și Maxim Vasilatii – toți angajați benevol în GOTR. Tot atunci, printr-un alt decret, le-a fost retrasă cetățenia Republicii Moldova lui Igor Frolov și Davor Trajkovic (ultimul născut în Serbia), care și-au dobândit cetățenia moldovenească în mod fraudulos. Președinția: „Autoritățile vor continua să acționeze ferm” Potrivit Președinției de la Chișinău, retragerea cetățeniei Republicii Moldova este o formă de sancțiune pentru exercitarea unor funcții în cadrul structurilor neconstituționale din stânga Nistrului, pentru acțiuni continue de subminare a suveranității și integrității teritoriale ale statului, precum și pentru încălcări grave ale drepturilor cetățenilor Republicii Moldova. Aceste fapte au fost comise în interesul unui stat străin care încalcă neutralitatea Moldovei și desfășoară un război de agresiune împotriva statului vecin Ucraina. Președinția mai subliniază că respectarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a statului sunt principii fundamentale care nu pot fi încălcate, iar autoritățile vor continua să acționeze ferm, în strictă conformitate cu legea, pentru protejarea ordinii constituționale și a interesului național. Majoritatea exponenților regimului separatist de la Tiraspol dețin cetățenia Republicii Moldova și sunt posesori de acte moldovenești de identitate. Are acte moldovenești de identitate inclusiv oligarhul separatist Viktor Gușan, care și-a înregistrat și firmele la Agenția Servicii Publice din Moldova. Pentru a putea efectua operațiuni de import-export, toate firmele din Transnistria sunt nevoite să se înregistreze juridic la Chișinău, iar din 1 ianuarie 2024, Guvernul moldovean le-a obligat să-și achite toate taxele vamale în bugetul național al Republicii Moldova. Mai mult, soția liderului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, deține nu doar cetățenia Republicii Moldova, dar și pe cea a României și a dobândit-o în 2013.