Trump ia în calcul o intervenție militară în Iran , urmată de un posibil atac la scară largă . The New York Times

evz.ro · Feb 23, 2026 · Collected from GDELT

Full Article

Donald Trump, mulțumit de ultimul raport. Sursa foto: Donald Trump/Facebook Din cuprinsul articolului Președintele Donald Trump își intensifică presiunile asupra Iranului, amenințând cu acțiuni militare majore dacă Teheranul refuză să renunțe complet la programul său nuclear. Potrivit unui articol publicat de The New York Times, surse din interiorul administrației americane susțin că, în cazul eșecului eforturilor diplomatice, liderul de la Casa Albă ia în considerare o serie de lovituri militare. Atac în Iran: De la lovituri de avertisment la schimbarea regimului Conform oficialilor americani, deși nu s-a luat încă o decizie finală, Trump înclină spre autorizarea unei lovituri în zilele următoare. Scopul acestei intervenții ar fi un avertisment clar pentru liderii iranieni că trebuie să accepte cerințele SUA. Printre posibilele ținte se numără: Cartierul general al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Instalații nucleare. Infrastructura asociată programului de rachete balistice. Dacă această primă demonstrație de forță nu va convinge Teheranul să cedeze, președintele a informat consilierii că ia în calcul un atac militar de amploare spre sfârșitul acestui an. Obiectivul declarat al unei astfel de acțiuni ar fi facilitarea înlăturării de la putere a Liderului Suprem, Ayatollahul Ali Khamenei. Totuși, chiar și în rândul oficialilor administrației americane există îndoieli serioase că schimbarea regimului ar putea fi obținută exclusiv prin lovituri aeriene. Planurile anterioare care implicau forțe speciale pentru operațiuni terestre – similare celor folosite recent în Venezuela – au fost momentan suspendate din cauza riscurilor extreme și a complexității logistice. Negocieri de ultimă instanță la Geneva În timp ce amenințarea militară crește, negociatorii americani și iranieni urmează să se întâlnească joi la Geneva pentru o ultimă încercare de a evita conflictul armat. În culise, se discută o propunere venită din partea lui Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Aceasta ar oferi o "rampă de ieșire" (off-ramp) ambelor părți: Iranului i s-ar permite să mențină un program de îmbogățire a uraniului extrem de limitat, strict pentru cercetare și tratamente medicale. Dacă s-ar ajunge la un astfel de acord, ambele părți și-ar putea declara victoria în fața propriului public. Mobilizare militară masivă în regiune Iranul ar putea susține că și-a păstrat "dreptul" de a îmbogăți uraniu conform Tratatului de Neproliferare Nucleară, așa cum a reiterat recent ministrul de externe Abbas Araghchi. Trump ar putea argumenta că a închis toate facilitățile capabile să producă armament nuclear, respectându-și parțial promisiunea de "zero îmbogățire". Rămâne incert dacă Teheranul va accepta să-și reducă masiv infrastructura industrială în care a investit miliarde de dolari, sau dacă Washingtonul va flexibiliza cerința absolută de renunțare totală la orice formă de îmbogățire. Aceste negocieri tensionate se desfășoară sub presiunea celei mai mari mobilizări militare americane în regiune de la pregătirile pentru invazia Irakului de acum 23 de ani. Statele Unite au masat în apropierea Iranului două grupuri de portavioane (inclusiv USS Gerald R. Ford, aflat în prezent în Marea Mediterană și îndreptându-se spre coasta Israelului), zeci de avioane de vânătoare, bombardiere, avioane de realimentare și sisteme de apărare antirachetă. Dezbateri interne la Casa Albă și complicații diplomatice Strategia față de Iran a stârnit discuții intense în cadrul administrației. Miercuri, în Situation Room, Vicepreședintele JD Vance, cunoscut pentru reținerea sa privind intervențiile militare externe, i-a chestionat insistent pe șeful Statului Major Comun, Generalul Dan Caine, și pe directorul CIA, John Ratcliffe, cu privire la riscurile și complexitatea unor lovituri în Iran. Oficialii militari (Armată, Marină și Forțele Aeriene) au ridicat, de asemenea, semne de întrebare legate de impactul unui război prelungit asupra resurselor militare, deja suprasolicitate, scrie New York Times. La nivel diplomatic, situația este complicată de reacțiile țărilor arabe vecine, ale căror sprijin sau măcar neutralitate este dorită de Washington. Nemulțumirile acestora au fost alimentate recent de declarațiile ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee, care a sugerat într-un interviu că Israelul ar avea drepturi asupra unei mari părți a Orientului Mijlociu. În concluzie, în timp ce presiunea militară atinge cote maxime, oficialii europeni reuniți la Conferința de Securitate de la Munchen și-au exprimat scepticismul că amenințările vor forța conducerea iraniană să renunțe la un program nuclear devenit un simbol național al rezistenței împotriva Statelor Unite, avertizând că un atac ar putea consolida sprijinul intern pentru regimul de la Teheran. 9 2 Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa pont@evz.ro