Chimcomplex , ultimul gigant chimic românesc , răpus de explozia prețurilor . Nu mai avem industrie pentru gazul din Marea Neagră

jurnalul.ro · Mar 2, 2026 · Collected from GDELT

Full Article

Înainte de 1989, industria chimică și petrochimică din România avea circa 70 de combinate. Din cele 13 combinate de îngrășăminte chimice nu mai este astăzi niciunul funcțional. Combinatul Azomureș este închis de mai mult timp, iar Chimcomplex traversează o perioadă foarte grea. În lipsa capacităților de producție, sectorul chimic a ajuns să contribuie cel mai mult la deficitul balanţei comerciale a României, iar apropiatul moment al extragerii gazelor din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră are toate șansele să ne găsească nepregătiți, fără o bază industrială care să aducă plusvaloarea gazului extras din adâncurile mării. Pe ultima sută de metri, mai mulți parlamentari încearcă să dea o gură de oxigen pentru susținerea acestei industrii prin acordarea de facilități fiscale. Dacă acest sprijin va deveni efectiv, rămâne de văzut. În schimb, știm sigur că România va pierde 150 de milioane de euro din fondurile PNRR ca urmare a renunțării la două proiecte de către Chimcomplex, singurul complex chimic pe care îl mai avem. Suma reprezintă circa 65% din fondurile PNRR pe care riscăm să le pierdem din cauza pensiilor magistraților și acest lucru este cauzat de guvernele din ultimii ani care au ignorat semnale de alarmă trase în repetate rânduri de reprezentanții combinatului. România se află în fața unei decizii strategice privind modul în care își valorifică una dintre cele mai importante resurse energetice: gazul natural. Având în vedere că se prognozează dublarea cantităților de gaze disponibile odată cu demararea exploatării din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, un grup de parlamentari care reunește principalele partide politice a pregătit un proiect de lege pentru stimularea utilizării superioare a gazului în economia românească, principala vizată fiind industria chimică și petrochimică. Inițiativa legislativă, care a fost deja înregistrată la Biroul Permanent al Senatului, propune un set de măsuri fiscale și administrative dedicate investițiilor în industria chimică și petrochimică, sector intensiv energetic și strategic pentru economia națională Ce propune proiectul Conform inițiativei, se propune scutirea de impozitul pe profit pentru profitul reinvestit în industria chimică pe o perioadă de 5 ani de la prima investiție, introducerea amortizării superaccelerate, posibilitatea acordării de scutiri de la plata impozitului pe clădiri și terenuri, cu aprobarea autorităților administrației publice locale. De asemenea, se are în vedere scutirea de la plata taxelor pentru modificarea destinației sau scoaterea din circuitul agricol a terenurilor aferente investițiilor. Inițiatorii susțin că aceste măsuri pot crea un cadru predictibil și competitiv, capabil să atragă capital privat, să reducă deficitul comercial pe segmentul produselor chimice și să genereze locuri de muncă bine plătite. Senatorul Mircea Abrudean (PNL), președintele Senatului, consideră că proiectul poate contribui la consolidarea bazei industriale a României. „Prin acest proiect de lege, punem gazul românesc la lucru în economia românească. Vorbim despre o resursă importantă care aduce valoare adăugată, în fabrici, în investiții și în locuri de muncă bine plătite. Susținem relansarea industriei chimice pentru că ea alimentează sectoare esențiale, de la agricultură și medicamente, până la materiale și producție industrială. Acest cadru fiscal și investițional poate reda României capacitatea de a produce mai mult, de a importa mai puțin și de a construi competitivitate economică pe termen lung”. Senatorul Mircea Abrudean (PNL), președintele Senatului „Este foarte important să avem investiții în industria petrochimică, mai ales când 40% din deficitul comercial al României se datorează importului de produse chimice și complexe. Avem gaz, avem resurse și iată că a venit momentul să avem și investiții în acest domeniu. Cred că este momentul să existe un pact transpartinic, iar investițiile cu valoare adăugată din industria petrochimică să devină o prioritate națională. Nu putem avea o economie puternică fără o industrie puternică”. Deputatul Adrian Câciu (PSD), vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci Chimcomplex intră în modul de supraviețuire Rezultatele financiare preliminare aferente anului 2025 publicate de combinatul Chimcomplex arată că sectorul se confruntă cu foarte mari probleme. Compania a înregistrat o pierdere netă de 179 de milioane de lei și spune că acest rezultat negativ vine ca urmare a creșterii cu 30% a prețului gazelor naturale și cu 15% a prețului energiei electrice, în condițiile în care aceste majorări au venit după creșterile din 2024, de +78% la gaze naturale și +37% la energia electrică. În aceste condiții, conducerea combinatului a anunțat că din luna aprilie va trece la aplicarea unui program de lucru care prevede: ∙ Oprirea secțiilor energo-intensive și disponibilizarea în cadrul Chimcomplex și implicit a partenerilor săi a cel puțin 1.200 de salariați pe verticală și a 5.500 pe orizontală. La Combinatul Chimcomplex Borzești se va opri o producție din totalul de 7 și la Rm. Vâlcea - două din totalul de 11. ∙ Oprirea a două din cinci proiecte de investiții în producție, deoarece mediul de afaceri a devenit impredictibil. Aceste investiții, finanțate din PNRR, au ca efect secundar pierderea finanțărilor nerambursabile pentru România, în cuantum de 150 de milioane de euro. ∙ Dezvoltarea Diviziei de Trade, care va importa anual produse chimice de încă 1,2 miliarde de euro din țări cu politici energetice corecte, ceea ce poate crește deficitul contului curent al României cu încă 15% pe segmentul produselor chimice. Chimcomplex este principalul producător și furnizor de substanțe chimice vitale din regiune, specializat în polioli, clorosodice și oxo-alcooli. Este o companie strategică pentru economia românească, cel mai mare combinat de produse chimice, cu două platforme industriale la Onești și Râmnicu Vâlcea. „Recenta Ordonanţă de urgenţă privind relansarea economică a României este departe de a asigura revenirea industriei chimice, întrucât nu atacă problemele esenţiale: reducerea preţului energiei (în România costul energiei este cu până la 300% mai mare decât în alte ţări) şi ajutoare de stat substanţiale pentru producerea mărfurilor cu deficit comercial”. Mihai Ionescu, președintele executiv al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) În urmă cu 35 de ani, în România funcționau 11 combinate de îngrășăminte chimice, care produceau 2,5 milioane de tone. Astăzi mai este în picioare Combinatul Azomureș, dar care este închis, și funcțional mai este doar Combinatul de Îngrășăminte Chimice Năvodari (astăzi Combinatul CiCh Năvodari). Odată cu demolarea acestei industrii, România s-a transformat într-un importator de îngrășăminte chimice. La Azomureș, șomaj tehnic și reduceri de cheltuieli Ultimul combinat de îngrășăminte chimice rămas în picioare este închis de mai multe luni, iar salvarea lui de la închiderea definitivă ar putea veni de la compania de stat Romgaz, care negociază cu acționarii elveției ai combinatului preluarea lui. Combinatul Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din țară, parte a grupului elvețian Ameropa, a anunțat că va trimite în șomaj tehnic circa 600 de angajați, iar contractele majore de mentenanță și servicii vor fi suspendate sau reduse semnificativ, ceea ce va afecta direct peste 1.500 de angajați ai contractorilor. Romgaz a atribuit în vara anului trecut un contract de consultanță pentru efectuarea procedurilor de due dilligence necesare luării unei decizii în privința achiziției Azomureș. Compania Romgaz are doi consultanți, unul pentru aspecte tehnice, economice și de mediu, iar celălalt pentru aspecte juridice. Marile probleme ale combinatului țin de faptul că producătorii europeni de îngrășăminte sunt dezavantajați față de competitorii din afara UE prin prețurile mult mai mari la gaze și reglementările de mediu, climatice și fiscale mult mai dure din Europa, în comparație cu cele din țări terțe. Scutirea de taxe vamale, ajutor pentru fermierii români România importă anual de 1,5-2 miliarde de euro îngrăşăminte chimice, iar printre ţările din care vin se numără Federația Rusă, Turcia, Egipt, Maroc, Algeria etc. Pe fondul creșterii accelerate a prețurilor, Uniunea Europeană a confirmat marți suspendarea, pentru o perioadă de un an, a taxelor vamale la importurile de îngrășăminte, măsură care nu se aplică produselor provenite din Rusia și Belarus. Executivul comunitar estimează că această decizie va genera economii de aproximativ 60 de milioane de euro la nivelul taxelor de import, contribuind astfel la diminuarea costurilor suportate atât de fermieri, cât și de industria europeană a îngrășămintelor. ››› Vezi galeria foto ‹‹‹