Austeritate fiscală şi investiţii pe datorie ; început de an cu proteste şi împrumuturi externe

bursa.ro · Feb 26, 2026 · Collected from GDELT

Full Article

Noul an a demarat sub presiunea măsurilor fiscale luate de guvernul Bolojan în anul 2025 şi conform cărora, de la 1 ianuarie 2026, au crescut taxele şi impozitele locale. Potrivit reformei impozitelor pe proprietate şi autovehicule, taxele respective s-au majorat peste tot în ţară cu 70-80%, cu menţiunea că sumele încasate rămân din acest an în totalitate la bugetul local, deoarece bugetul de stat nu mai poate susţine transferuri într-o economie sufocată de deficit. Majorarea taxelor şi impozitelor locale a iscat noi convulsii sociale, care s-au concretizat în proteste ale cetăţenilor în oraşele şi comunele din ţară, nemulţumiţi de faptul că trebuie să plătească aproape dublu în acest an pentru bunurile imobile şi autoturismele aflate în proprietatea lor.În acelaşi timp, în prima lună a anului, Guvernul a luat măsuri pentru dinamizarea investiţiilor finanţate din fondurile europene, încurajat şi de deficitul bugetar înregistrat la finalul anului trecut, de 7,65%, faţă de 8,4% negociat cu Comisia Europeană, dar a luat şi măsuri pentru a împiedica fraudarea alocărilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin corecţii, recuperări şi termene scurte de raportare către DLAF, OLAF şi Parchetul European. Cu toate acestea, pe fundal, tabloul macroeconomic a rămas tensionat: investiţii publice uriaşe, finanţate tot mai mult din granturi şi PNRR, dar un deficit încă mare, dobânzi ridicate, inflaţie încă dureroasă în facturi şi servicii, de 9,62% la finalul lunii ianuarie, prudenţă din partea Băncii Naţionale a României şi o competiţie deschisă a statului pentru economiile populaţiei prin Tezaur şi Fidelis, semn că nevoia de finanţare rămâne încă destul de ridicată. Menţionăm că, în urma primei ediţii Fidelis din acest an, bugetul statului a dobândit venituri de 1,87 miliarde lei în luna ianuarie.Principala veste bună a lunii ianuarie a fost aprobarea de către Comisia Europeană a proiectelor propuse de Guvern pentru finanţarea prin mecanismul SAFE, din care ţara noastră are alocată suma de 16,68 miliarde euro. Nu este vorba despre granturi, ci despre împrumuturi cu garanţia Comisiei Europene, care beneficiază de rating AAA. Împrumuturile sunt pe 45 de ani, cu termen de graţie de 10 ani, dar suma respectivă trebuie cheltuită rapid, până la finalul anului 2030, în condiţiile în care regulile care guvernează proiectele sunt stricte privind achiziţiile comune, transparenţa, viteza de contractare şi localizarea.• Guvernul a explicat noul sistem de impozitare localăPe 11 ianuarie, Guvernul a ieşit în faţă cu o informare privind reforma impozitării proprietăţii şi noile taxe locale. Potrivit datelor prezentate, până în acel moment, ţara noastră încasa din impozitele pe proprietate doar 0,55% din PIB, faţă de 1,85%, media UE, avea disproporţii mari între localităţi, iar la persoanele fizice impozitul nu ţinea cont de valoarea de piaţă; peste o treime din sume nu se încasau, iar neactualizarea cu inflaţia eroda şi mai mult veniturile. De aceea, în anul 2026, aplicarea noilor cuantumuri aduce o creştere estimată a veniturilor din impozitele pe proprietate de aproximativ 3,7 miliarde lei, adică peste 30% faţă de 2025, defalcat astfel: un plus de 1,42 miliarde lei pentru clădiri, o majorare de 1,09 miliarde lei pentru terenuri şi un adaos de 1,18 miliarde lei pentru autoturisme, motociclete sau autovehicule, cu menţiunea că toţi aceşti bani rămân la bugetele locale.Potrivit reformei în domeniul impozitelor şi taxelor locale, impozitul pe clădiri şi terenuri este construit ca o tranziţie accelerată spre impozitarea la valoarea de piaţă, anunţată ca ţintă pentru 1 ianuarie 2027. Până atunci, baza impozabilă a fost recalibrată, prin eliminarea valorilor istorice depăşite, şi majorată cu aproximativ 70%, cu o referinţă tehnică uniformă: 2.677 lei/mp, valoare impozabilă (aproximativ 535 euro/mp), descrisă ca un cost mediu naţional realist de construire pentru o locuinţă cu finisaje standard, fără teren, TVA sau marja dezvoltatorului.Din păcate, majorarea estimată de Guvern la 70%-80% reprezintă doar o medie, în practică apărând cazuri punctuale unde creşterea taxelor şi impozitelor a depăşit cu mult acest nivel, din cauza dispariţiei coeficienţilor de reducere care subţiau baza impozabilă pentru clădiri vechi şi a dispariţiei reducerii suplimentare pentru blocuri. Mai mult, potrivit legislaţiei în vigoare, există posibilitatea ca un consiliu local să majoreze impozitele şi taxele locale până la 100% (faţă de 50% anterior), pe criterii economice, sociale, urbanistice.• Plafonul Programului „Medium Term Notes”, majorat la 99 miliarde euroDincolo de fiscalitate, restul lunii ianuarie arată un Guvern care îşi împarte agenda între măsuri sociale punctuale, digitalizare forţată, investiţii, reguli mai stricte şi repoziţionare externă.Pe 14 ianuarie, deoarece Programul naţional de îngrijiri paliative nu era implementat, Executivul a decis o perioadă tranzitorie de 12 luni, ca pacienţii să nu fie blocaţi, permiţând îngrijiri paliative la domiciliu, în ambulatoriu şi/sau spitalizare de zi, prin pachetul de bază. În aceeaşi şedinţă, alocaţia zilnică de hrană pentru categoriile vulnerabile din servicii sociale a crescut de la 22 lei la 32 lei pe zi, majorare care, în termeni reali, recunoaşte presiunea inflaţiei şi costurile de funcţionare ale sistemului social.În paralel, Guvernul a stabilit criterii de prioritizare pentru transferurile din Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny” în 2026, mizând pe cofinanţarea de 20% asumată de beneficiari şi pe accelerarea proiectelor avansate, şi a aprobat indicatorii pentru drumul de conectivitate dintre A8 şi DN28, varianta de ocolire Podu Iloaiei, conectivitate finanţată cu 141,2 milioane lei, cu TVA, prin Programul Transport 2021-2027 şi bugetul de stat.În şedinţa din 30 ianuarie, Guvernul a decis majorarea capitalului României la Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre cu 100.256 de acţiuni, în valoare totală de 115.294.400 euro, cu plata capitalului vărsat (34.588.320 euro) în 8 tranşe, începând cu 2027, pentru menţinerea puterii de vot.De asemenea, Executivul a adoptat transpunerea directivei DAC în Codul de procedură fiscală pentru schimb automat de informaţii şi implementarea raportărilor GloBE pentru grupuri cu venituri consolidate de cel puţin 750.000.000 euro şi a clarificat reducerea de 50% la impozitul pe proprietate pentru locuitorii din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi Munţii Apuseni (pentru locuinţa de domiciliu, terenul aferent şi un singur mijloc de transport), cu mecanisme de regularizare pentru cei care plătiseră deja.În aceeaşi şedinţă, membrii Cabinetului Bolojan au venit în sprijinul persoanelor fizice cu activităţi comerciale şi au stabilit un termen de tranziţie pentru RO e-Factura până la 1 iunie 2026, pentru cei identificaţi fiscal prin CNP, plus debirocratizarea înregistrării sediilor secundare şi reguli de desemnare a unui sediu secundar „principal” pentru plata impozitului. Tot în 30 ianuarie, Guvernul a dispus noi măsuri împotriva fraudării PNRR, stabilind reduceri procentuale şi corecţii financiare proporţionale cu gravitatea abaterilor, inclusiv pentru beneficiari privaţi fără obligaţia achiziţiilor publice, corecţii de 5.000-15.000 lei, recuperarea sumelor şi obligaţii de raportare imediată către DLAF, OLAF, Parchetul European şi termen de 10 zile lucrătoare pentru actualizarea procedurilor de management şi control.O altă măsură aprobată în şedinţa respectivă a fost introducerea, în domeniul urbanismului, a solicitărilor şi avizelor comunicate electronic, cu dată certă, eliminarea taxelor nejustificate pentru avizele lucrărilor publice, precum şi reguli împotriva refuzurilor arbitrare şi a limitărilor numerice, inclusiv pe platforme digitale, într-o încercare de a reduce blocajele administrative care sufocă investiţiile.Şi, pentru că nevoia de finanţare a deficitului este crescută pentru bugetul de stat, Guvernul a majorat plafonul Programului „Medium Term Notes” de la 90 la 99 miliarde euro, explicând nevoia de flexibilitate şi prezenţă constantă pe pieţele externe.• Statul se împrumută de la populaţieEchilibrul financiar a fost fragil în prima lună a anului şi tensionat de ambiţia investiţiilor publice, presiunea inflaţiei şi prudenţa politicii monetare, iar semnalele transmise de Ministerul Finanţelor, Institutul Naţional de Statistică şi Banca Naţională a României au conturat imaginea unei economii care înaintează, dar cu frâna de mână parţial trasă.Ministerul Finanţelor a atras atenţia cu privire la nevoia de finanţare în acest an, încă din 9 ianuarie, când a publicat lista proiectelor de investiţii publice semnificative, prioritizate pentru anul în curs, listă ce cuprinde 195 de proiecte, evaluate la 457,7 miliarde lei, concentrate pe infrastructură rutieră, feroviară, sănătate, transport urban şi managementul apelor. Autostrăzile A7, A1 Sibiu-Piteşti şi A8, modernizările feroviare Caransebeş-Timişoara-Arad şi Braşov-Sighişoara, spitalele regionale de urgenţă, extinderea Magistralei 6 de metrou spre Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi lucrările de protecţie costieră sunt prezentate ca motoare ale dezvoltării, iar mesajul transmis de Ministerul Finanţelor este limpede: investiţiile trebuie să devină principalul vector de creştere economică şi de modernizare structurală.Aceeaşi logică a mobilizării resurselor se regăseşte în ofensiva Ministerului Finanţelor pe piaţa titlurilor de stat pentru populaţie. Prima ediţie din acest an a programului Tezaur a fost lansată pe 12 ianuarie, cu dobânzi anuale neimpozabile de până la 7,40% pentru maturităţi de 1, 3 şi 5 ani, într-un context în care randamentele bancare rămân sub presiune, iar economisirea clasică pierde teren în faţa inflaţiei. La doar două zile distanţă, prima ediţie din 2026 a programului Fidelis a ridicat miza: dobânzi de până la 7,50% în lei şi 6,20% în euro, accesibile atât investitorilor rezidenţi, cât şi celor nerezidenţi, prin bănci partenere şi cu listare la Bursa