România a trecut de la deficit la excedent într - un an . Alexandru Nazare : O nouă confirmare a managementului mai bun

capital.ro · Feb 27, 2026 · Collected from GDELT

Full Article

Din cuprinsul articoluluiPotrivit explicațiilor oferite de Alexandru Nazare pe Facebook, rezultatul reprezintă o confirmare a unui management mai bun al finanțelor publice și reflectă prudența și responsabilitatea în administrarea bugetului de stat. Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat în ianuarie 2026 cu un excedent de 0,85 miliarde lei, echivalentul a 0,04% din PIB. Este pentru prima dată după 2019 când luna ianuarie se încheie pe plus, în condițiile în care în aceeași perioadă a anului trecut, respectiv în ianuarie 2025, România înregistra un deficit de 11 miliarde lei. „Prima lună cu excedent bugetar din 2019: o nouă confirmare a managementului mai bun al finanțelor publice. Un rezultat al prudenței şi responsabilității, care ne obligă în continuare. Luna ianuarie 2026 marchează un nou moment important pentru finanțele publice: execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB. Este prima lună ianuarie cu excedent după 2019, în contextul în care, în ianuarie 2025, România înregistra un deficit de 11 miliarde lei”, a scris Nazare pe Facebook. Rezultatul a fost susținut de o colectare semnificativ mai bună a veniturilor bugetare Rezultatul a fost susținut, în primul rând, de o colectare semnificativ mai bună a veniturilor bugetare. Încasările au ajuns la 55,12 miliarde lei, în creștere cu 17,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Un aport important l-au avut încasările din TVA, care au atins un nivel record, cu un avans net de 23,9%. „Ce a stat la baza acestui rezultat? O colectare a veniturilor semnificativ mai bună: 55,12 miliarde lei, +17,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, cu încasări record la TVA (+23,9% net). O gestionare prudentă a cheltuielilor: acestea, în total, au scăzut cu 6%, fără a afecta investițiile, care continuă să fie susținute în principal din fonduri europene. Rambursările de TVA au crescut cu 1 miliard de lei și au ajuns la 4,73 miliarde lei, sprijinind lichiditatea companiilor”, a mai scris ministrul. SURSA FOTO: Dreamstime – Bani Potrivit ministrului, cheltuielile bugetare au fost gestionate prudent În paralel, cheltuielile bugetare au fost gestionate prudent. Per ansamblu, acestea au scăzut cu 6%, fără a fi afectate investițiile publice, care continuă să fie susținute în principal din fonduri europene. De asemenea, rambursările de TVA au crescut cu 1 miliard de lei, ajungând la 4,73 miliarde lei, măsură care sprijină lichiditatea companiilor. Ministrul Finanțelor subliniază că această execuție bugetară evidențiază reziliența și responsabilitatea în administrarea finanțelor publice. Ajustarea structurală, bazată pe venituri solide și pe controlul cheltuielilor curente, contribuie la consolidarea încrederii piețelor și investitorilor și la reducerea costurilor de finanțare pentru România. „Această execuție arată reziliență și responsabilitate în administrarea finanțelor publice. Ajustarea structurală, bazată pe venituri solide și controlul cheltuielilor curente, consolidează încrederea piețelor și investitorilor și reduce costurile de finanțare pentru România. De aceea, bugetul pentru 2026 va urmări în continuare să îmbine prudența fiscală cu dinamismul economic. Ne vom asigura că investițiile publice rămân puternice, cu accent pe proiecte de infrastructură, modernizare și dezvoltare strategică, în special prin fondurile europene”, a mai spus Nazare. Bugetul pentru 2026 va continua să îmbine prudența fiscală cu dinamismul economic În acest context, bugetul pentru 2026 va continua să îmbine prudența fiscală cu dinamismul economic. Autoritățile își propun să mențină investițiile publice la un nivel ridicat, cu accent pe proiecte de infrastructură, modernizare și dezvoltare strategică, în special prin utilizarea fondurilor europene. „Prin această abordare, România generează bani în economia reală şi devine mai atractivă pentru capitalul internațional. Stabilitatea finanțelor publice trebuie să fie fundamentul încrederii și predictibilității pe termen lung”, a conchis ministrul.