România a găzduit o reuniune trilaterală cu Franța și Germania consacrată abordării strategice și a hub - ului UE la Marea Neagră

caleaeuropeana.ro · Feb 19, 2026 · Collected from GDELT

Full Article

Corespondență din Washington Președintele Nicușor Dan efectuează joi prima sa vizită în Statele Unite de la preluarea mandatului de șef al statului, participând la Washington, la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace, o inițiativă a președintelui Statelor Unite, Donald Trump, cu România având statut de observator. Șeful statului a prefațat importanța acestei decizii într-un interviu acordat radioului public, subliniind că este în interesul României să participe la această reuniune în calitate de observator. “După ce am primit invitaţia de a participa la această şedinţă, la primă întâlnire, am solicitat alte tipuri de clarificări care vizează ce poate să facă la această întâlnire un stat care nu este membru, dar care este rezonant cu direcţia în care această organizaţie vrea să meargă şi, după câteva zile de discuţii cu partea americană, am stabilit ce înseamnă să fii observator la această reuniune şi, deci, credem că e în interesul României să participăm în această calitate de observatori”, a precizat preşedintele. Din delegația șefului statului fac parte consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, consilierul prezidențial pentru politici economice și sociale, Radu Burnete, și consilierul de stat din cadrul Departamentului Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni Vlad Ionescu. De la nesemnarea Cartei la Davos la vizita la Washington. Cum a ajuns România la această decizie? Carta fondatoare a Consiliului pentru Pace în Gaza înființat la propunerea președintelui american Donald Trump a fost semnată, pe 22 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, cu Bulgaria și Ungaria fiind singurele țări din Uniunea Europeană care au semnat documentul. Președintele Nicușor Dan nu a participat la Forumul Economic Mondial de la Davos, însă a demarat un aprofundat proces de analiză al conținutului și implicațiilor Cartei Consiliului pentru Pace în Gaza. Anunțul privind această această analiză a fost făcut pe 20 ianuarie, cu două zile înainte de semnarea Cartei, unde România a fost invitată să se alăture de președintele american Donald Trump. Șeful statului a declanșat acest proces de analiză în raport cu angajamentele internaționale asumate anterior de România, în special cele din cadrul Organizației Națiunilor Unite, al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și al Uniunii Europene. În același timp, Nicușor Dan a salutat inițiativa omologului american, două zile mai târziu participând la reuniunea extraordinară a Consiliului European consacrată unui răspuns la tensiunile transatlantice cu Statele Unite privind Groenlanda și tarifele. La finalul respectivului summit, Uniunea Europeană a arătat că are îndoieli serioase cu privire la o serie de elemente din statutul Consiliului pentru Pace, legate de domeniul său de aplicare, de guvernanță și de compatibilitatea sa cu Carta ONU. În paralel, președintele american Donald Trump anunțase că îi retrage invitația de participare premierului Canadei, Mark Carney, pe fondul discursului anti-hegemonic al acestuia de la Davos și al apropierii față de China. Întrebat de CaleaEuropeană.ro la finalul summitului de la Bruxelles despre dialogul cu partea americană în această privință, șeful statului a precizat că România a comunicat diplomatic că a început această analiză, punctând că țara noastră are consultări pe această temă cu statele europene. “La nivelul Ministerului de Externe, au existat consultări cu țări europene cu care suntem mai apropiați legat de cum să tratăm această invitație, care sunt dificultățile lor. Deci există o analiză, și parte din această analiză este un dialog cu țări europene“, a explicat el. Mai multe țări ale UE au declinat oferta lui Trump, în vreme ce Polonia și România au afirmat că au demarat analize interne privind implicațiile acestei decizii asupra obligațiilor internaționale ale celor două țări, respectiv Carta ONU, Tratatul Uniunii Europene și decizii ale UE în materie de politică externă și de securitate comună. Totuși, președintele Nicușor Dan a primit o nouă invitație, de a participa la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace, la Washington, pe 19 februarie. În acel moment, a fost schimbată paradigma de abordare de la vârful statului român, respectiv cum ar putea România să participe fără a adera la Carta Consiliului și cum ar putea fi declanșată o discuție de aderare, în condițiile revizuirii Cartei. Într-o postare pe Facebook, șeful statului a anunțat că va decide participarea la prima reuniune a Consiliului Păcii după discuții cu SUA și a subliniat că România dorește “să adere în condițiile revizuirii Cartei” Deblocarea acestei decizii a apărut de o manieră care înclină spre coordonare între europeni. Președintele Nicușor Dan a anunțat oficial duminică, 15 februarie, că România acceptă invitația președintelui american Trump și va participa la prima reuniune a Consiliului Păcii, în calitate de observator. Cu o zi înainte, premierul italian Giorgia Meloni a dat semnalul că Italia va lua parte la această reuniune, tot în calitate de observator, invocând constrângeri de natură constituțională în privința aderării la Carta Consiliului. La prima reuniune a Consiliului pentru Pace și-au anunțat prezența ca observatori și Italia, Polonia, Comisia Europeană și Cipru, în calitate de președinție semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Care sunt semnificațiile acestei decizii și ce mize are pentru România? Pentru România, deplasarea are o dublă semnificație. Pe de o parte, oferă ocazia de a se poziționa ca actor credibil în cadrul Uniunii Europene, participând, alături de ceilalți „observatori europeni”, la discuții care pot lua în calcul o eventuală revizuire a Cartei Consiliului. Pe de altă parte, vizita contribuie la relansarea dialogului politic cu administrația Trump, într-un context în care, în ultimele luni, au avut loc mai multe contacte la nivel înalt, inclusiv între miniștrii de externe ai celor două țări, precum și vizite ale unor oficiali militari americani și NATO la București. Decizia de a participa ca observator vine după o perioadă în care autoritățile române au optat pentru o abordare prudentă: temporizarea aderării la Cartă, inițierea unor analize interne, similar Poloniei, și condiționarea unei eventuale aderări de revizuirea documentului în linie cu rezoluțiile ONU. În același timp, România participă informal la reprezentarea poziției europene, alături de Italia și Polonia, în paralel cu reprezentarea formală a Comisiei Europene și a președinției Consiliului UE, asigurată de Cipru. Totuși, vizita nu trebuie supralicitată. Ea reprezintă mai degrabă o etapă într-un proces mai amplu de revitalizare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite decât un moment de cotitură spectaculos. Agenda potențială a cooperării bilaterale rămâne concentrată pe domenii precum energia, mineralele rare, securitatea și apărarea, precum și proiecția strategică spre zona caspică. De aceea, președintele Nicușor Dan a încercat să gestioneze așteptările, subliniind că nu este vorba despre o vizită bilaterală și nici despre negocieri directe cu președintele SUA, ci despre un pas instituțional menit să consolideze punți pentru viitor. „Pentru moment nu este planificată o astfel de discuție. E posibil să fie, cum să spun, incidental, o discuție cumva de salon, așa, dar pentru moment, o discuție bilaterală cu agendă nu este planificată”, a afirmat șeful statului. Contextul intern și internațional este, de asemenea, relevant. În urmă cu exact un an, România traversa o perioadă de interimat prezidențial, cu Ilie Bolojan la cârmă, ca urmare a demisiei președintelui Klaus Iohannis și după anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Astăzi, participarea la o reuniune multilaterală la nivel prezidențial indică o revenire la un nivel de reprezentare consolidat. În afara vizitelor instituționale ale secretarului general al NATO, ale președintelui Consiliului European și ale președintei Comisiei Europene, România nu a beneficiat recent de prezența unor lideri internaționali de prim rang, ceea ce a alimentat percepția unei relative izolări la nivel înalt. În acest context, demersul președintelui de a nuanța public neîncrederea acumulată în relația cu Statele Unite și de a contribui la depășirea ei capătă relevanță. Nicușor Dan a recunoscut înainte de a se deplasa către Washington că relația dintre România și Statele Unite a traversat un episod de neîncredere după anularea alegerilor din 2024, însă „momentul a fost depășit”. El a subliniat însă că prezența sa la Washington va contribui la clarificarea definitivă a acestui episod. „Și față de tot acest context, cred că prezența României, prin președintele ei, ajută la a clarifica odată pentru totdeauna, și diplomatic și față de cetățeni, care este relația adevărată bilaterală între România și Statele Unite”, a mai punctat președintele, care a avut două interacțiuni cu Donald Trump de la preluarea mandatului: o convorbire telefonică de felicitare și un scurt schimb de amabilități la summitul de la Haga. În ultimele luni, au existat semnale de relansare a dialogului bilateral: ministrul de externe Oana Țoiu s-a aflat la Departamentul de Stat în toamna trecută pentru convorbiri bilaterale cu secretarul de stat Marco Rubio, șeful forțelor SUA în Europa, generalul Donahue a vizitat România, comandantul suprem al forțelor NATO s-a deplasat recent la București, iar România a participat cu o delegație consistentă – formată din ministrul de externe Oana Țoiu, șeful Cancelariei premierului Mihai Jurca și consilierul prezidențial pentru politici economice Radu Burnete – la reuniunea de la Washington dedicată mineralelor rare, cu țara noastră mizând pe cartografiere, extragere și rafinare de zăcăminte alături de SUA. Totuși, o asemenea deplasare prezidențială la Washington ar fi fost mai firească în succesiunea unor participări la foruri precum Adunarea Generală a ONU de la New York, Forumul Economic Mondial de la Davos sau Conferința de Securit