
hotnews.ro · Mar 1, 2026 · Collected from GDELT
Published: 20260301T124500Z
Moartea ayatollahului Khamenei generează o mobilizare pentru înlocuirea acestuia, în interiorul regimului, și incertitudine cu privire la ce va urma pentru Iran, scriu The Economist și CNN. Uciderea liderului suprem iranian în prima zi a războiului este o lovitură spectaculoasă pentru Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu, amândoi acuzând în mod repetat agresiunile regimului de la Teheran și eforturile lui Ali Khamenei de destabilizare a regiunii. Citește și Unii sărbătoresc deja o posibilă lovitură mortală aplicată teocrației iraniene, urâtă nu doar peste granițe, dar și în interiorul țării, așa cum au arătat-o manifestațiile antiguvernamentale masive – ultimele chiar anul acesta. Întrebarea pe care mulți și-o pun acum este ce va urma pentru Iran și pentru regiune, iar răspunsul deocamdată este: incertitudine. Puterea, în mâinile Gardienilor Revoluției Conform constituției, un consiliu de conducere format din președinte, președintele Curții Supreme și un cleric de rang înalt are rolul de a supraveghea lucrurile până la alegerea unui nou lider suprem. Nu este clar dacă toți au supraviețuit atacurilor. Regimul ar putea desemna un succesor clerical sau poate un comitet format din clerici. Cu toate acestea, se presupune de mult timp că puterea reală se află în mâinile Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), garda pretoriană a regimului. Problema este că mulți dintre liderii IRGC au fost, de asemenea, eliminați. Potrivit Israelului, printre cei uciși se numără Ali Shamkhani, un veteran al IRGC și consilier senior al lui Khamenei, precum și Mohammad Pakpour, comandantul IRGC. Citește și Chiar și așa, sistemul ar putea rezista. „Nu este vorba despre o monarhie în care șahul a dispărut și toți moștenitorii de sex masculin sunt eliminați”, a observat pentru The Economist Trita Parsi de la Quincy Institute for Responsible Statecraft, un think-tank din Washington. „Este un sistem – nu unul deosebit de popular – dar totuși unul cu un aparat de securitate care nu depinde de o singură persoană sau de o singură familie”, a spus ea. Teama de haos Mulți vor fi îngrijorați de instabilitatea unei societăți afectate de ani de sancțiuni și guvernare defectuoasă. Simpla eliminare a liderilor ar putea produce „un haos fără precedent și ar lăsa o țară cu peste 90 de milioane de oameni, cu resurse naturale imense, cu o poziție geografică deosebit de importantă, și cu o diversitate semnificativă, complet neguvernată”, a observat într-un interviu acordat recent HotNews Raul Pintilie, cercetător al conflictelor din Orientul Mijlociu. Cu o populație de peste 90 de milioane de locuitori, Iranul este o țară divizată, cu o structură politică multietnică. Dincolo de populația majoritară, arabii, kurzii, azerii și minoritatea balocă au fiecare idei diferite de autonomie în cazul în care unui vid de putere, scrie The Economist. Citește și Surse citate de jurnaliștii revistei spun că, cu câteva zile înainte de atacuri, emisarul lui Trump, Tom Barrack, ar fi vizitat Kurdistanul irakian și ar fi îndemnat kurzii iranieni să se pregătească pentru revoltă. Ce ar putea urma? Amintirile haosului care a urmat răsturnării lui Saddam Hussein în Irak în 2003 și a lui Muammar Gaddafi în Libia în 2011 rămân întipărite în memoria regiunii. Planurile lui Trump Trump poate spera la un rezultat similar celui din Venezuela, în care America îl înlătură pe șeful regimului și negociază cu succesorul acestuia pentru o tranziție către un sistem mai favorabil intereselor americane. Președintele SUA pare într-adevăr să fi sugerat că aceasta ar putea fi calea de urmat, sugerând că are în minte un succesor, așa cum a făcut după capturarea lui Nicolás Maduro, numind-o pe vicepreședinta Delcy Rodriguez drept interlocutoarea sa preferată, scrie CNN. El a afirmat că există mai mulți „candidați buni” pentru preluarea puterii, dar nu i-a nominalizat. Se presupune că unii susținători ai regimului au supraviețuit, printre ei numărându-se Mohammad Baqer Qalibaf, președintele parlamentului, și Ali Larijani, predecesorul său. Cu toate acestea, ambii sunt profund implicați în istoria regimului și ar avea dificultăți în a câștiga sprijinul celor din afara bazei sale în declin. Un candidat mai plauzibil ar putea fi moderatul Hassan Rouhani. Ales de două ori președinte, el a negociat un acord nuclear în 2015 în vederea unei detensionări a relațiilor cu Occidentul. Dacă America și Israelul ar opta în schimb pentru o eradicare mai profundă, ar putea sprijini un comandant mai puțin cunoscut – sau ar putea încerca să-l instaleze pe Reza Pahlavi, fiul ultimului șah. Prințul se bucură de sprijinul vocal al Israelului. Trump, însă, nu a părut interesat de restaurare monarhică. Riscul unui război prelungit Riscul pentru Trump este acela de a se împotmoli într-o campanie militară neclară pentru a ține sub control un regim slăbit, dar încă funcțional și ostil – exact genul de conflict fără sfârșit de care a promis să cape America, scrie The Economist. Conflictul continuă deocamdată. În ciuda clipurilor în care unii oameni din Teheran sărbătoresc moartea lui Khamenei, nu au existat deocamdată semne că iranienii ar fi ascultat îndemnul lui Trump de a ieși în stradă. Forțele armate iraniene au lansat sute de rachete și drone asupra Israelului și statelor arabe care găzduiesc forțe americane și ar putea închide Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o treime din exporturile mondiale de petrol transportate pe mare. Petrolierele deja își schimbă ruta. Elemente și mai radicale ar putea umple vidul de putere Un scenariu posibil care îngrijorează analiștii și regiunea este cel în care vidul de putere de la Teheran va fi umplut de extremiștii regimului. În perioada premergătoare atacurilor americane și israeliene de sâmbătă, CIA a anticipat că, în cazul în care ayatollahul Ali Khamenei ar fi ucis, acesta ar fi fost probabil înlocuit de figuri radicale din IRGC, au declarat două surse informate cu privire la analiză, citate de publicația israeliană Ynet News. Sursele au spus că acesta nu a fost singurul scenariu luat în calcul. Un lucru cert este că Iranul nu va fi la fel de ușor de convins precum Venezuela, iar regimul va ține cu dinții de putere. Timp de 47 de ani, teocrația iraniană s-a transformat într-o autocrație și o cleptocrație, scrie CNN. O mare parte din cei peste 90 de milioane de locuitori ai țării depind de regim pentru a-și asigura traiul, iar o minoritate are mâinile pătate de sânge pentru că a ajutat la reprimarea disidenților. Când regimul Assad din Siria vecină s-a prăbușit la sfârșitul anului 2024, forțele sale de securitate fuseseră deja decimate, iar economia sa devastată de ani de conflict civil. În ianuarie, forțele de securitate iraniene au arătat că sunt gata să facă orice pentru a asigura supraviețuirea regimului, înăbușind în sânge protestele.