Reconstrucția Ucrainei va costa peste 500 de miliarde de euro în următorul deceniu . România are șansa istorică de a contribui

digi24.ro · Feb 24, 2026 · Collected from GDELT

Full Article

La patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina, costul total al reconstrucției și redresării țării vecine este de peste 500 de miliarde de euro, relevă un raport publicat de Comisia Europeană. Suma necesară pentru reconstrucție reprezintă de aproape 3 ori PIB-ul (Produs Intern Brut) nominal estimat al Ucrainei în 2025. Cele mai afectate sectoare sunt: imobiliar transporturi energie Pagubele se concentrează în regiunile din apropierea liniei frontului şi în marile centre urbane din Ucraina. Spre exemplu, capitala Kiev va avea nevoie de peste 15 miliarde de dolari pentru reconstrucție. Defalcate, cheltuielile pentru refacerea țării arată astfel: sectorul transporturilor (82 de miliarde de euro), sectorul energetic (77 de miliarde de euro), sectorul imobiliar (77 de miliarde de euro), comerţ şi industrie (54 de miliarde de euro), sectorul agricol (47 de miliarde de euro). La toate aceste costuri se adaugă procesul de deminare (24 de miliarde de euro), care presupune detectarea și eliminarea minelor terestre/marine și a munițiilor neexplodate. „Consecinţele umane, socioeconomice şi de mediu ale invaziei ruse vor fi resimțite timp de generaţii”, subliniază raportul. Aliaţii occidentali ai Ucrainei au deblocat peste 400 de miliarde de dolari în ajutoare financiare, militare şi umanitare în cele 46 de luni de la începutul invaziei ruse. Deocamdată, Ucraina utilizează cea mai mare parte a acestor fonduri în efortul său de război şi pentru menţinerea economiei sale pe linia de plutire. România, rol central în reconstrucția Ucrainei Poziționarea strategică a transformat România într-un pivot logistic şi energetic în Europa de Est, consideră economistul Adrian Negrescu. „Pentru România, cei patru ani de la momentul fatidic din februarie 2022 au însemnat un adevărat seism economic prelungit, amplificat de dependenţa de sursele de energie, similar cu ce s-a întâmplat şi în alte ţări europene, poate cel mai bun exemplu fiind Germania. Sectorul energetic a fost, fără îndoială, teatrul celor mai spectaculoase transformări. Războiul a forţat România să îşi accelereze brutal decuplarea de importurile ruseşti şi să îşi reevalueze resursele proprii. Aceşti patru ani au marcat tranziţia de la incertitudine la statutul de pilon de securitate energetică regională”, susține Adrian Negrescu. Războiul de la graniță a venit la pachet cu o notă de plată destul de încărcată pentru țara noastră. „Costul bugetar al războiului a fost unul colosal, atât direct, cât şi indirect. Cheltuielile pentru apărare au crescut semnificativ, peste estimări. La acestea s-au adăugat costurile umanitare pentru gestionarea fluxurilor de refugiaţi şi, mai ales, miliardele de lei pompate în compensarea facturilor la energie şi în susţinerea sectoarelor afectate. Pieţele financiare au perceput iniţial România ca fiind într-o zonă de risc, crescând dobânzile la care statul s-a împrumutat, ceea ce a creat o presiune pe termen lung asupra finanţelor publice”, explică specialistul. În prezent, România are în faţă o oportunitate istorică, să devină platforma logistică pentru procesul de reconstrucţie a Ucrainei, o afacere evaluată la peste 1.400 de miliarde de dolari. „Rămâne să dovedim că suntem capabili să exploatăm această oportunitate. Prin parteneriate public private, printr-o legislaţie favorabilă parcurilor industriale şi zonelor fără taxe, este vital să atragem capitalul străin care cu siguranţă va fi interesat de afacerea Ucraina”, conchide Adrian Negrescu.