Războiul din Ucraina : 4 ani de conflict care zguduie Europa , în ciuda eforturilor de pace ale lui Donald Trump

dcnews.ro · Feb 23, 2026 · Collected from GDELT

Full Article

De la stânga la dreapta: Președintele SUA, Donald Trump; Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski; Președintele Rusiei, Vladimir Putin. Colaj DCNews/Iulia Horovei. Sursa foto: Agerpres/Freepik Războiul din Ucraina a intrat în al patrulea an fără perspective reale de pace, în pofida tuturor eforturilor de pace ale aliaților. Războiul din Ucraina, care durează deja de patru ani, a devenit un conflict ca un ghimpe în inima Europei şi, deşi l-a plasat în fruntea agendei sale internaţionale, preşedintele american Donald Trump nu a reuşit să-l descurajeze pe preşedintele rus Vladimir Putin de la ambiţiile sale anexioniste, scrie EFE într-un comentariu. Trump, care s-a lăudat în timpul campaniei electorale care l-a adus din nou la Casa Albă în 2025 că va pune capăt războiului în 24 de ore, a recunoscut în cele din urmă complexitatea situaţiei: "Nu este o situaţie uşoară, trebuie să vă spun. Ce dezastru". În timpul reuniunii Consiliului pentru Pace, a cărui sesiune inaugurală a avut loc joia trecută la Washington, Trump a recunoscut dificultatea de a obţine pacea în Ucraina, în ciuda bunelor sale relaţii cu Putin. "Am crezut că va fi uşor", a recunoscut republicanul, care abia a menţionat acest război în desfăşurare care ameninţă stabilitatea Europei. Rolul Statelor Unite pe parcursul celor patru ani de război Rolul Statelor Unite pe parcursul celor patru ani de război s-a schimbat de la sprijinul iniţial acordat de administraţia preşedintelui democrat Joe Biden - între februarie 2022 şi decembrie 2024, aceasta a alocat aproape 200 de miliarde de dolari în ajutor militar, economic şi umanitar -, până la schimbările de poziţie ale lui Trump în relaţia sa cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Sosirea magnatului la Casa Albă a deschis un ciclu de tensiuni politice cu Ucraina, care a culminat cu întâlnirea din Biroul Oval din februarie 2025, unde, în văzul tuturor, Trump i-a acuzat pe ucraineni că au provocat războiul. Deşi relaţiile s-au îmbunătăţit ulterior, iar Trump l-a acuzat apoi pe Putin că nu vrea să pună capăt războiului, presiunea asupra lui Zelenski de a încheia războiul continuă. "Ucraina ar trebui să se aşeze rapid la masa negocierilor", a fost unul dintre ultimele mesaje pe care Trump i le-a transmis lui Zelenski, într-o altă demonstraţie a grabei sale de a pune capăt conflictului. În fapt, Zelenski a declarat în februarie anul acesta că Statele Unite doresc ca războiul cu Rusia să se încheie în iunie. Ultima tentativă de negocieri dintre Ucraina, Rusia şi Statele Unite, care a avut loc săptămâna trecută la Geneva, s-a încheiat fără progrese. Iar posibilitatea unui acord de pace nu este văzută ca fiind iminentă de către experţi. Cercul apropiat al lui Putin analizează cu atenţie opţiunea de a accepta planul lui Trump "Nu există niciun stimulent pentru Putin să pună capăt luptelor. Ucraina nu va accepta un acord care să impună cedarea regiunii Doneţk. Iar propunerile actuale nu oferă Ucrainei niciun fel de securitate pe termen lung", a declarat pentru EFE David Marples, profesor de istorie la Universitatea din Alberta. Marples consideră că, deşi "Statele Unite au oferit cel mai mare ajutor militar dintre toate puterile occidentale, a doua administraţie Trump a pus capăt oricărei speranţe de succes în încheierea războiului prin suspendarea furnizării de rachete şi avioane". Profesorul Vladislav Inozemţev este mai optimist în ceea ce priveşte rolul lui Trump şi posibilul sfârşit al conflictului. "Cred că Statele Unite au impus cele mai dăunătoare sancţiuni de până acum asupra exporturilor de petrol rusesc, care afectează considerabil economia" Rusiei, a apreciat el. "Cred că cercul apropiat al lui Putin analizează cu atenţie opţiunea de a accepta planul lui Trump. Desigur, vor cere mai multe concesii, dar în cele din urmă conflictul ar putea fi rezolvat, deşi mă îndoiesc că acest lucru va pacifica Rusia timp de decenii", subliniază Inozemţev. În opinia sa, "chestiunea Ucrainei va modela relaţiile internaţionale timp de mulţi ani de acum încolo, iar o schimbare reală va veni doar odată cu moartea lui Putin". "Războiul de uzură va continua. Echipa actuală de emisari ai lui Trump nu este formată din diplomaţi experimentaţi" şi, "dacă Ucraina va supravieţui, va fi datorită sprijinului UE, Regatului Unit şi Canadei, nu al SUA", conchide Marples, conform Agerpres. Riscuri tot mai mari pentru civili în Ucraina La patru ani de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Federaţia Rusă, Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU) avertizează asupra încălcărilor tot mai numeroase şi a riscurilor tot mai mari pentru civili. O fişă informativă publicată săptămâna trecută subliniază o deteriorare constantă a drepturilor omului şi a protecţiei civililor la nivelul întregului teritoriu naţional. "Situaţia s-a înrăutăţit într-un mod care poate fi demonstrat", a declarat Danielle Bell, şefa HRMMU. "Tot mai mulţi oameni sunt ucişi şi răniţi în fiecare an. Milioane de oameni au doar câteva ore de electricitate pe zi. Sute de mii suferă fără încălzire la temperaturi sub zero grade Celsius. Încălcările grave ale dreptului internaţional umanitar continuă nestingherite, iar autorităţile ruse ignoră în mod evident dreptul internaţional în zonele din Ucraina pe care le ocupă". Numărul civililor ucişi şi răniţi zilnic în Ucraina a crescut, a raportat HRMMU. În 2025, numărul total al victimelor civile a fost cu 31% mai mare decât în 2024 şi cu 70% mai mare decât în 2023. HRMMU a verificat că violenţele legate de conflict au ucis peste 15.000 de persoane şi au rănit peste 41.000 din februarie 2022, marea majoritate pe teritoriul controlat de Ucraina. Fiecare dintre aceste cifre reprezintă o persoană a cărei viaţă a fost pierdută sau care a fost rănită, lăsând familii şi comunităţi îndurerate. Intensificarea atacurilor forţelor armate ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei începând din octombrie 2025 a deteriorat şi distrus infrastructura cheie, creând întreruperi prelungite ale energiei electrice, încălzirii şi apei în întreaga ţară. Atacurile din ianuarie 2026 au vizat infrastructura de încălzire centralizată, întrerupând încălzirea la mii de blocuri înalte, pe măsură ce temperaturile au scăzut sub 20 de grade Celsius. Încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar continuă să fie comise cu impunitate, în special de către autorităţile ruse, şi includ utilizarea pe scară largă şi sistematică a torturii şi a relelor tratamente aplicate prizonierilor de război şi deţinuţilor civili ucraineni, precum şi violenţa sexuală şi execuţiile. HRMMU a documentat o creştere recentă a numărului de execuţii raportate ale soldaţilor ucraineni capturaţi în noiembrie şi decembrie 2025. HRMMU a documentat, de asemenea, că autorităţile ucrainene au supus prizonierii de război la tortură şi rele tratamente în etapele iniţiale ale capturării, înainte ca aceştia să ajungă în centrele oficiale de internare. În anchetele privind aceste încălcări s-au făcut puţine progrese. În teritoriul ocupat, autorităţile ruse îşi consolidează ilegal controlul prin implementarea legilor şi sistemelor de guvernare ale Federaţiei Ruse, obligând locuitorii să obţină cetăţenia rusă şi restricţionând libertatea de exprimare prin amenzi administrative şi condamnări penale. HRMMU a solicitat intensificarea eforturilor pentru a-i trage la răspundere pe autorii încălcărilor. "Invazia la scară largă a Ucrainei de către Federaţia Rusă, în urmă cu patru ani, a dus la o listă îngrozitor de lungă de încălcări atât ale drepturilor internaţionale ale omului, cât şi ale dreptului umanitar", a subliniat Bell. "Până în prezent, însă, nu am văzut practic niciun efort de a preveni astfel de încălcări sau de a-i trage la răspundere pe autori. Victimele trebuie să aibă dreptul la o cale de atac: acces la justiţie, repararea prejudiciului pe care l-au suferit şi de a afla adevărul cu privire la aceste încălcări", a adăugat şefa HRMMU. Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a fost desfăşurată în martie 2014 pentru a monitoriza şi a raporta public situaţia drepturilor omului din Ucraina. Misiunea publică rapoarte tematice şi periodice privind situaţia drepturilor omului, precum şi actualizări regulate privind prejudiciile aduse civililor din cauza ostilităţilor. Afectarea populaţiei civile De când Federaţia Rusă şi-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022, în patru ani de ostilităţi peste 15.000 de civili şi-au pierdut viaţa şi peste 41.000 au fost răniţi. Cel puţin 766 de copii au fost ucişi şi 2.540 răniţi. Civili au fost ucişi şi răniţi în 26 din cele 27 de regiuni administrative ale Ucrainei. Marea majoritate a victimelor (87%) au fost înregistrate pe teritoriul controlat de autorităţile ucrainene. Minele şi resturile explozive de război au ucis 483 de civili şi au rănit 1.196. Milioane de oameni au fost strămutaţi, iar proprietăţi şi infrastructura civilă au fost deteriorate sau distruse. În 2025 şi 2026, daunele aduse populaţiei civile s-au agravat în mod evident: mai mulţi civili au fost ucişi şi răniţi decât în 2023 şi 2024, iar civilii din întreaga ţară au suferit consecinţele grave ale atacurilor ruse susţinute şi sistematice asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Astfel, în 2025, violenţele legate de conflict au ucis cel puţin 2.526 de civili şi au rănit 12.162. Numărul total de civili ucişi şi răniţi în 2025 a fost cu 31% mai mare decât în 2024 (2.088 de morţi; 9.138 de răniţi) şi cu 70% mai mare decât în 2023 (1.974 de morţi; 6.651 de răniţi). Utilizarea armelor cu rază lungă de acţiune (rachete şi muniţii de tip loitering, un tip de sistem de armament hibrid, situat la graniţa dintre o dronă şi o rachetă de croazieră) a crescut semnificativ în 2025, provocând 35% din victimele civile din Ucraina (686 de morţi şi 4.451 de răniţi), o creştere de 66% a numărului de morţi şi răniţi comparativ cu 2024 (531 de morţi şi 2.569 de răniţi). Şaizeci şi trei la sută (9.272) din totalul victimelor din 2025 au av