Calendarul zilei - 24 februarie - Știri Constanța - Radio Constanța

radioconstanta.ro · Feb 24, 2026 · Collected from GDELT

Full Article

Publicat de Codrin RAITA, 24 februarie 2026, 05:00 S-a întâmplat într-o zi de 24 februarie * Cu 488 de ani în urmă (1538), prin Tratatul de Pace de la Oradea, Transilvania rămânea în stăpânirea viageră a lui Ioan Zápolya (voievod al Transilvaniei între anii 1510 – 1526 şi rege al Ungariei între 1526 şi 1540), urmând ca la moartea acestuia întreg Regatul ungar să revină lui Ferdinand I de Habsburg sau urmaşilor săi * Acum 444 de ani (1582), la această dată, Grigore al XIII-lea (Ugo Boncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care avea să îi poarte numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (sau de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (de stil vechi). A fost aplicat la început doar în Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia; ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582 şi a fost urmată de prima zi a calendarului gregorian – 15 octombrie 1582. În România noul calendar a fost adoptat prin Decretul-lege din 5.III.1919, potrivit căruia ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie * Cu 419 ani în urmă (1607) „L’Orfeo”, operă compusă de compozitorul italian Claudio Monteverdi, pe libretul în cinci acte al lui Alessandro Striggio, era interpretată pentru prima oară pe scenă, în palatul ducal Accademia degli Invaghiti din Mantova (acum în Italia) * Se marchează 315 ani (1711) de la premiera, la Londra, a operei „Rinaldo”, de Georg Friedrich Händel, prima operă italiană scrisă pentru stagiunea londoneză. Ajuns în Marea Britanie, Händel a fost solicitat să compună opera „Rinaldo”, operă scrisă în numai 14 zile, cu care a obţinut un mare succes, datorită ariilor în stilul bogat împodobit al napolitanilor, precum şi arii simple, specifice operei bufe. Prin ritmul ei grav, sarabanda imprimă o notă tragică în cunoscuta arie „Lascia ch’io piango” („Lăsaţi-mă să plâng”) din opera „Rinaldo” * Sunt marcați 170 de ani (1856) de când începeau cursurile anului I al Facultăţii de Drept din Iaşi, deşi acestea fuseseră iniţial programate să înceapă în data de 6 octombrie 1855 (dată înscrisă pe sigla facultăţii). A fost prima facultate din cadrul viitoarei Universități „Alexandru Ioan Cuza” (24.II/7.III) * Cu 156 de ani în urmă (1870) avea loc inaugurarea oficială a Monetăriei Statului, unde s-au bătut primii bani de aur (20 lei) şi de argint (1 leu) cu efigia domnitorului Carol I. Monetăria a funcţionat până în 1890 şi a fost reînfiinţată în 1935. Legea nr. 391 din 22 februarie 1935 a corectat și completat sistemul monetar existent în scopul armonizării sale la necesitățile de schimb ale pieței. Decretul regal nr. 392 din aceeași zi a hotărât înființarea Monetăriei Naționale. Pe 20 decembrie 1935, se inaugurează într-un nou loc din strada Fabrica de Chibrituri nr. 30, Monetăria Națională ca administrație publică comercială cu personalitate juridică proprie și gestiune autonomă (24.II./8.III) * Cu 84 de ani în urmă (1942) a fost inaugurat postul american de radio „Vocea Americii” (VOA). Sloganul postului, adoptat în anul înfiinţării, era „Vom spune adevărul!”. VOA a realizat emisiuni în numeroase limbi şi a numărat peste 1.500 de posturi de radio şi televiziune afiliate pe întreg mapamondul. Serviciul român al VOA a funcţionat din noiembrie 1942 până în 2001, anul desfiinţării acestuia * Acum 82 de ani (1944) era dat în folosinţă edificiul proiectat de arhitectul Emil Călinescu, în care aveau să funcţioneze Biblioteca şi Muzeul armenesc. Din 1964 în clădire a funcţionat Casa de cultură a Sectorului 1 şi apoi o secţie a Bibliotecii municipale. După 1990 edificiul a fost redat comunităţii armene din Bucureşti, care a amenajat, la parter, o bibliotecă cu circa 15.000 de volume (cu numeroase cărţi rare), iar la etaj, Muzeul eparhial armenesc, conţinând obiecte de cult şi de artă (în Muzeu se află o Biblie în limba armeană tipărită la Amsterdam, în 1666, unul dintre puţinele exemplare păstrate în lume) * În urmă cu 39 de ani (1987), în urma rezultatului meciului de la Monte Carlo, cu Dinamo Kiev, echipa românească de fotbal „Steaua” (câştigătoarea „Cupei Campionilor Europeni” în 1986), a cucerit „Supercupa Europei”, singurul gol al meciului fiind marcat de Gheorghe Hagi * Acum 8 ani (2018) regizoarea Adina Pintilie a fost dublu premiată la cea de-a 68-a ediţie a Berlinalei, unul dintre cele mai prestigioase şi mai vechi festivaluri de film din lume, câştigând atât „Ursul de Aur”, cât şi premiul pentru cel mai bun lungmetraj de debut, cu pelicula experimentală „Nu mă atinge-mă”/ „Touch me not” * Cu 4 ani în urmă (2022) Rusia a invadat Ucraina, marcând o escaladare abruptă a războiului ruso-ucrainean, început în 2014. Criza din Ucraina a debutat în martie 2021, când Rusia a concentrat trupe în apropierea graniţelor Ucrainei, şi a escaladat la sfârşitul anului 2021 şi începutul lui 2022, când NATO nu a fost de acord cu cererea Kremlinului de a da garanţii privind neaderarea viitoare a Ucrainei la NATO şi că va renunţa la orice activitate militară în Europa de Est şi Ucraina. Criza s-a accentuat odată cu recunoaşterea de către Rusia, la 22 februarie 2022, a republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk din Ucraina. Aproximativ 8 milioane de ucraineni au fost strămutați în interiorul țării lor până la sfârșitul lunii mai 2022, iar peste 8 milioane au fugit din țară până la 31 ianuarie 2023. Invazia a început în dimineața zilei de 24 februarie 2022, la ora 5:00 (ora Kievului), când președintele rus Vladimir Putin a anunțat o „operațiune militară specială” care urmărește „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei Aniversări – Comemorări – Întâia şi a doua aflare a capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul (Calendarul Creştin-Ortodox 2026; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026) – Pe vremuri, la această dată oamenii ţineau sau făceau „Dragobetele” (zeu al tinereţii în Panteonul roman, patron al dragostei şi al bunei dispoziţii); sărbătoarea este numită şi „Ziua îndrăgostiţilor”, „Cap de primăvară” sau „Logodnicul păsărilor”; luna februarie era considerată lună de primăvară, iar ziua de 24 reprezenta începutul anului agricol; este momentul în care natura se trezeşte, păsările îşi caută cuiburi, iar oamenii, în special tinerii, intră şi ei în rezonanţă cu ea; sărbătoarea este celebrată şi în prezent, mai ales în judeţele Gorj, Vâlcea şi Olt, în alte zone ale României fiind marcată la alte date – 1751: S-a născut Nicolae Stoica de Haţeg, istoriograf şi traducător; întemeietor al istoriografiei bănăţene (autor al „Cronicii Banatului”) (m. 1833) – 275 de ani – 1839: S-a născut Petru Grădişteanu, publicist şi om politic liberal (ca deputat şi senator a iniţiat câteva proiecte de legi, printre care legea privind organizarea şi administrarea teatrelor, adoptată în 1877); preşedinte al „Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor” (Liga culturală); membru de onoare al Academiei Române din 1883 (m. 1921) – 1870, 24.II/8.III: S-a născut Izabela Sadoveanu-Evan, critic literar şi traducătoare; directoare a Şcolii Normale „Elena Doamna” din Capitală, a organizat Şcoala de Puericultură şi Educatoare; cu o certă vocaţie de pedagog, a propagat, alături de Vladimir Ghidionescu, Gheorghe Bogdan-Duică ş.a., principiile şcolii active şi ale pedagogiei experimentale; a activat în mişcarea socialistă; delegată a României în Biroul Internaţional al Muncii (m. 1941) – 1884: S-a născut Nicolae Gh. Lupu, medic internist şi anatomopatolog (contribuţii la mai buna organizare a învăţământului medical românesc) şi om politic (lider al Partidului Ţărănesc-Democrat între anii 1946 şi 1948); membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1966) – 1888: S-a născut compozitorul Victor Gheorghiu; a scris muzică de teatru, muzică simfonică şi vocal-simfonică şi muzică de cameră (m. 1951) – 1895: S-a născut Vasile Al-George, poet, publicist şi traducător (mai ales din literatura maghiară) (m. 1960) – 1908: S-a născut Harry Brauner, etnomuzicolog, folclorist, compozitor şi profesor (m. 1988) – 1912: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Norbert Petri (m. 1978) – 1926: S-a născut Ovidiu Cotruş, eseist şi critic literar (m. 1977) – 100 de ani – 1929: S-a născut actriţa de teatru şi film Marga Barbu (m. 2009) – 1932: S-a născut Eugen Cizek, istoric al literaturii şi culturii Antichităţii, abordate din perspectivă modernă; filolog, specialist în filologie clasică, profesor universitar, autorul unor studii ce privesc literatura latină, între care remarcabilă este „Istoria literaturii latine” (m. 2008) – 1937: S-a născut Maya Simionescu, biolog și profesoară; alături de soţul său, medicul Nicolae Simionescu (1926-1995), a pus bazele biologiei celulare, ca specialitate, în România; de asemenea, şi-a legat numele de înfiinţarea şi organizarea, la Bucureşti, a Institutului de Biologie şi Patologie Celulară; membru titular al Academiei Române din 1991, vicepreşedinte al acestui for (1998-2008), preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Biologice a Academiei Române – 1938: S-a născut filosoful și profesorul Alexandru Surdu; a elaborat primul sistem filosofic complet al neoinstituţionalismului contemporan; a elaborat peste 250 de lucrări, studii şi articole în domeniul logicii şi istoriei logicii; a întocmit ediţii critice ale operelor lui Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Lucian Blaga, Ştefan Odobleja; director (din 1997) al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române; membru titular al Academiei Române din 1938, vicepreşedinte al acestui for (2014-2018) (m. 2020) – 1939: S-a născut Richard Waldemar Oschanitzky, compozitor, aranjor, dirijor, orchestrator și pianist de origine germană; a fost printre primii muzicieni de jazz din România; considerat unul dintre cei mai valoroși compozitori români de muzică de film; fiul compozitorului și dirijorului Richard Carol Oschanitzky, fratele dirijorului și compozitorului Petru Oschanitzky (m. 1979) – 1939: A murit Elena Alexandrina Bednari