Botoșani în fața reformei administrative

monitorulbt.ro · Feb 21, 2026 · Collected from GDELT

Full Article

Pentru ca statul român să supraviețuiască și să se modernizeze, este nevoie de reforme structurale. După ce s-au mărit impozitele și taxele la populație și agenți economici, PSD a reușit, în cadrul coaliției, să blocheze timp de opt luni orice încercare a guvernului Bolojan de reformare a statului. Situația localităților din județul Botoșani urlă după o reformă administrativă, ca toată țara, de altfel. România funcționează după o împărțire teritorială dată de o lege din 1965. Toate țările europene s-au modernizat. Până și Albania are regiuni, zone metropolitane bine definite, care să permită o administrare mai eficientă. Pentru a observa necesitatea unei reforme structurale este de ajuns să studiem un pic bugetele localităților din județ. În tabelul de mai jos sunt evidențiate numărul de posturi ocupate în fiecare primărie și numărul de posturi totale din primării, adică cele neocupate, cu care primarii voiau să scape de concedierile lui Bolojan. Mai sunt listate și numărul de angajați la mia de locuitori pentru fiecare UAT, cheltuielile de personal, precum și procentul din buget, plus poziția în fila de buget (pozițiile sunt trecute în buget în funcție de mărimea sumelor, în ordine descrescătoare). Adică dacă sunt trecute pe prima poziție din buget, cheltuielile de personal sunt cele mai importante ale primăriei respective. Datele sunt luate din raportările făcute către ministerul de finanțe în septembrie 2025. Prima observație este că majoritatea primăriilor lucrează în principal pentru a-și plăti personalul, adică și-au pierdut menirea, nu mai lucrează pentru cetățean, ci pentru proprii angajați. Cu foarte puține excepții, cheltuielile de personal sunt pe poziția 1 sau 2 din buget, adică cele mai importante cheltuieli ale localității. Cel puțin la primăriile cu cheltuieli de personal pe prima poziție din buget, ponderea salariilor este mai mare decât investițiile sau cheltuielile curente ale localităților. Avem 24,48% din bugetul local, în medie, cheltuielile de personal în UAT-urile din județul Botoșani. Un sfert din buget, în cea mai săracă zonă a țării, se duce pe plata angajaților din aparatul administrativ. TOP 10 UAT-uri cu CEL MAI MARE procent din buget pentru personal Văculești — 51,75% Lozna — 45,73% Dorohoi (municipiu) — 41,81% Vorniceni — 41,05% Mitoc — 40,31% Suharău — 40,18% Vlădeni — 39,25% Corlăteni — 37,63% Blândești — 36,50% Dimăcheni — 35,86% TOP 10 UAT-uri cu CEL MAI MIC procent din buget pentru personal Brăești — 7,84% Răuseni — 9,62% Stăuceni — 10,48% Broscăuți — 11,82% Ripiceni — 12,97% Concești — 13,36% Pomârla — 14,02% Dersca — 14,41% Unțeni — 14,58% Călărași — 14,77% Trebuie aici să facem diferențierea între orașe sau municipii și comune, întrucât orașele au și alte servicii (încălzire centralizată, spitale orășenești, învățământ etc) ce nu există în mediul rural. A doua observație este numărul ridicat de personal, chiar în condițiile în care minim un sfert din posturi nu este ocupat în majoritatea primăriilor din județ. Top 10 UAT-uri cu cei MAI MULȚI angajați / 1000 locuitori Mihăileni — 15,09 Sulița — 11,85 Dângeni — 11,08 Viișoara — 10,80 Coșula — 10,10 Mitoc — 10,07 Săveni (oraș) — 9,93 Văculești — 9,74 Corlăteni — 9,63 Cordăreni — 9,31 Top 10 UAT-uri cu cei MAI PUȚINI angajați / 1000 locuitori Vârfu Câmpului — 3,05 Ripiceni — 3,57 Hănești — 3,65 Albești — 3,70 Roma — 3,87 Tudora — 3,90 Coțușca — 3,92 George Enescu — 4,01 Curtești — 4,03 Mihai Eminescu — 4,03 Aici excepția este cu siguranță Vf. Câmpului, unde mii de ruși, moldoveni și ucraineni și-au luat cetățenie română, mulți ilegal (sunt mai multe anchete în desfășurare, unele pornite chiar în urma unor articole publicate în Monitorul). După care au plecat, nu mai locuiesc în comună, așa că procentul real de angajați la mia de locuitori este probabil mai mare. Cauzele principale ale aglomerației din primării sunt birocrația, procedurile greoaie și lipsa aproape completă a digitalizării, dar toate pot fi depășite printr-o restructurare administrativă. Bugetele de dezastru ale comunelor Banii fiind puțini, bugetele locale sunt mici, la fel ca și comunele sau populația. Nu ajung decât pentru proiecte minore și de scurtă durată. Un indicator din bugetul local relevant este cel numit „active nefinanciare” În clasificarea economică a bugetelor publice din România sunt cheltuielile de investiții ale unei autorități locale Adică bani cheltuiți pentru: construirea de drumuri, școli, rețele de apă/canal modernizări și reparații capitale achiziții de terenuri, clădiri, utilaje, echipamente Deci nu sunt cheltuieli de funcționare, ci crearea de bunuri durabile ale UAT-ului. Am scos din bugete, folosind aceleași raportări din septembrie 2025, valoarea activelor nefinanciare, procentul pe care-l reprezintă în buget, precum și procentul din buget destinat asistenței sociale. Pentru că, deloc paradoxal, se observă că localitățile cu active financiare mari, cu investii, au asistență social scăzută. Prima observație este că și în cazurile în care procentul din buget este mare sau foarte mare, sumele în sine sunt ridicol de mici, pentru că bugetele sunt mici. De aici doar investiții și cheltuieli minore, aspect care se poate rezolva tot printr-o reformă administrative care are entități mai puternice, cu buget relevant. Degeaba sunt primarii gospodari (atunci când sunt) dacă sumele de bani de care dispun sunt infime. TOP 10 UAT-uri – cele mai MARI procente din buget pentru active nefinanciare Brăești — 82,49% Unțeni — 78,96% Stăuceni — 72,26% Dersca — 71,80% Coșula — 70,35% Ripiceni — 69,73% Leorda — 68,08% Broscăuți — 64,85% Răuseni — 64,40% Corni — 64,32% TOP 10 UAT-uri – cele mai MICI procente din buget pentru active nefinanciare Dimăcheni — 0,15% Adășeni — 1,68% Săveni (oraș) — 4,36% Sulița — 8,68% Lozna — 8,68% Dorohoi (municipiu) — 13,14% Suharău — 16,06% Santa Mare — 17,86% Văculești — 18,12% Botoșani (municipiu) — 18,18% Aici trebuie lămurite niște excepții, cum ar fi Adășeni și orașul Săveni. Procentele mici se explică prin faptul că au accesat finanțări europene sau naționale consistente, activele nefinanciare fiind abia pe poziția 5 sau 6 în buget. Practic, primarii respectivi reușesc să rezolve problemele localităților pe care le conduc aproape integral din finanțări externe, ceea ce e lăudabil. Situații de acest gen, chiar dacă în procente mai scăzute din total buget, mai sunt la Botoșani, Dorohoi, Cristești, Flămânzi, Bălușeni, Hilișeu Horia sau Pomârla. Și asistența socială rămâne un procent relativ important din buget, fie că e vorba de asistați social sau de persoane cu handicap, procentul e mare tot pentru că bugetul e mic. Cum menționam anterior, în localitățile cu investiții sau în apropiere de municipii, de obicei, procentul pentru asistați social este mai mic. TOP 10 UAT-uri – cele mai MARI procente pentru asistență socială Hudești — 18,92% Cristinești — 18,32% Santa Mare — 17,66% Albești — 17,22% Coțușca — 16,94% Ungureni — 14,21% Tudora — 14,20% Suharău — 12,31% Săveni (oraș) — 12,28% Cristești — 12,19% TOP 10 UAT-uri – cele mai MICI procente pentru asistență socială Dersca — 1,92% Mihăileni — 1,97% Darabani (oraș) — 2,32% Brăești — 2,32% Păltiniș — 2,79% Coșula — 2,95% Roma — 3,14% Vârful Câmpului — 3,40% Flămânzi (oraș) — 3,41% Stăuceni — 3,48% Un indicator care nu este trecut în tabel, dar este important, e numărul de persoane angajate cu carte de muncă. Care este șocant de mic, cu excepția orașelor și municipiilor sau localităților limitrofe lor. Abia dacă sunt câteva sute de persoane cu carte de muncă în fiecare comună a județului, restul sunt copii sau bătrâni, ori lucrează în străinătate, permanent sau periodic, ori fac agricultură de subzistență și trăiesc din expediente. Ce presupune restructurarea, care sunt beneficiile Restructurarea administrativ-teritorială înseamnă, în esență, comasarea sau asocierea unităților administrativ-teritoriale mici în entități mai mari și mai funcționale – fie prin fuziuni de comune, fie prin zone metropolitane reale în jurul orașelor, cu servicii și bugete gestionate integrat. Restructurare un înseamnă, cum greșit se presupune, localități care se autogestionează. Subvențiile de la guvern sunt mai degrabă regula în Europa, nu excepția, că dacă unim în Botoșani mai multe sărăcii, există pericolul să iasă doar o sărăcie mai mare. Ideea centrală este trecerea de la sute de administrații mici, cu resurse limitate și costuri administrative ridicate, la unități mai mari, capabile să planifice și să livreze servicii publice la scară eficientă. Beneficiile sunt în primul rând financiare și funcționale: costuri mai mici cu aparatul administrativ o capacitate mai mare de investiții acces mai ușor la fonduri europene cel mai important, servicii publice mai bine organizate (rețea integrată de transport, infrastructură, utilități, sănătate, educație). În același timp, o structură administrativă mai mare înseamnă o planificare coerentă a dezvoltării locale, reducerea fragmentării și o putere mai mare de negociere pentru proiecte majore. Pe scurt, restructurarea nu înseamnă doar „mai puține primării”, ci administrații mai eficiente, servicii mai bune și o utilizare mai inteligentă a banilor publici. Iar în zonele mai sărace cum e Moldova, respectiv Botoșani, utilizarea mai inteligentă a banului public ar aduce șanse la dezvoltare reală, nu povești cu părculețe și borduri. De ce nu se face? În primul rând pentru că nu vor politicienii, în principal PSD și PNL, ba chiar și UDMR. Nu au vrut nici în ultimii 30 de ani, timp în care toate statele foste comuniste s-au modernizat și au administrații mult mai suple și mai responsabile. Motivul principal este că primarii sunt văzuți ca vehicule electorale și se funcționează pe principiul ai mai mulți primari, ai mai multe șanse la alegeri. Aspect infirmat complet de ultimele scrutine electorale din 2024 și 2025, dar care rămâne valid printre politicienii respectivelor partide. Primarii nu mai au aceeași tracțiune în teritoriu, iar alegerile locale într-u